Alege să-ți petreci vacanța într-un loc desprins dintr-o poveste, înconjurat de natură și liniște. Turnul Mareșalului este un loc cu multe legende de spus, prielnic pentru relaxare.
Despre Noi
Turnul Mareșalului reprezintă o construcție pe 3 niveluri cu multă istorie în spate. La parter găsiți living-ul spațios cu bar și bucătăria, iar la etaj sunt cele 4 camere de cazare.
Clădirea se închiriază integral, iar clienților le este pusă la dispoziție o terasă mică cu grătar. Capacitatea pensiunii este de 10 persoane în 4 camere de tipuri diferite.
De la etajul 3 vă puteți bucura de o încântătoare priveliște asupra naturii înconjurătoare. Indiferent de anotimp, tabloul creat este unul de poveste.
Pensiunea Turnul Mareșalului este spațiul ideal pentru o vacanță între prieteni, într-o clădire impresionantă ce poartă amprenta vremurilor de demult. Interiorul este renovat și modernizat, astfel încât veți avea la dispoziție toate facilitățile necesare pentru a avea o vacanță de vis.
Camerele Noastre
Prețuri Pensiunea Turnul Mareșalului
Pensiunea Turnul Mareșalului se închiriază integral, la prețul de 800 lei pe noapte.
Camera 1
Prima cameră de la etajul 1 este construită pe o dimensiune generoasă unde am amplasat un șemineu de cărămidă.
Am optat pentru un pat de mărimea queen-size cu cadru de lemn, o canapea extensibilă și o măsuță de cafea cu scaune. Decorul este completat cu tablouri, veioze și draperii.
La acest etaj poate fi găsită o baie cu duș, fereastră pentru aerisirea spațiului și articole de igienă.
Cea de-a doua cameră de la etajul 2 este de tip matrimonial dotată cu pat cu lățimea de 160 cm. Am completat spațiul cu un TV cu ecran plat, o noptieră cu veioză și un cuier cu un dulap mic pentru depozitarea bunurilor. Pentru a crea un spațiu mai primitor, am adăugat tablouri și draperii.
Acest dormitor poate folosi baia de la același etaj. Aceasta este dotată cu duș, articole de igienă și fereastră.
Camera de la etajul 2 poate acomoda 3 persoane și are o dimensiune generoasă. Am ales să amplasăm un pat matrimonial și o canapea extensibilă. Am personalizat spațiul punând TV, noptiere cu veioze și cuier. Spațiul este extrem de luminat datorită celor 2 ferestre mari.
Această cameră poate folosi baia de pe același palier, care este dotată cu cabină de duș, fereastră și articole de igienă.
Această cameră se află la etajul 3 și are aproximativ la 50 metri pătrați. Camera este dotată cu o canapea mare. Trebuie menționat faptul că această cameră nu are baie proprie. Cei care locuiesc aici trebuie să folosească baia de la etajul inferior.
Încăperea este inundată de lumina care pătrunde prin ferestrele care sunt de jur împrejurul camerei. De aici vă puteți bucura de o priveliște încîntătoare.
În secțiunea de mai jos vă vom prezenta ce puteți face pe la noi, galeria foto și tururile virtuale ale facilităților.
Interior
Parterul pensiunii Turnul Mareșalului oferă un spațiu generos destinat mai multor scopuri. Aici se poate prepara mâncarea într-o bucătărie complet utilată cu toate electrocasnicele și vesela necesară sau vă puteți relaxa jucând ping-pong.
Terasa este amplasată chiar la intrarea în pensiune. Aceasta este alcătuită dintr-o masă cu 4 scaune și umbrelă. În proximitate am amplasat grătarul pentru a putea pregăti o friptură gustoasă în timp ce stai cu prietenii.
Mânăstirea Curtea de Argeș s-a evidențiat de-a lungul timpului datorită picturilor ornamentale lucrate cu grijă și răbdare. Aceasta a fost ridicată la cererea lui Neagoe Basarab de către meșterul Manole.
Mănăstirea Corbii de Piatră poate fi localizată în satul Jgheaburi din județul Argeș. Aceasta este un ansamblu rupestru din secolul al XIV-lea, reînființat în anul 1512 în perioada domnitorului Neagoe Basarab.
George Ștephănescu este autorul primei simfonii din România, iar această operă de artă a luat naștere în incinta actualei Case Memoriale ce îi poartă numele. În interiorul acesteia pot fi găsite obiecte și documente care au aparținut compozitorului.
Turnul Sfatului face legătura dintre Piața Mare și Piața Mică din orașul Sibiu. Acesta datează încă din secolul al XIII-lea și a avut mai multe întrebuințări de-a lungul timpului, fiind folosit drept poartă de acces, depozit de grâne sau foișor de foc pentru semnalarea potențialelor incendii.
Muzeul Civilizației Populare Tradiționale „ASTRA” din Sibiu
Despre Muzeul Civilizației Populare Tradiționale „ASTRA” din Sibiu
Muzeul în Aer Liber, Muzeul Civilizației Transilvane, Muzeul Franz Binder și Muzeul Emil Sigerus sunt cele 4 subunități care alcătuiesc Muzeul Astra din Sibiu. Numele de ASTRA a fost dobândit din anul 1861 când s-a înființat Asociațiunea Transilvană pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român și a avut ca scop conservarea moștenirii culturale naționale.
Podul Minciunilor a fost construit în anul 1860 și este cel mai vechi pod de fontă de pe teritoriul țării noastre, încă funcțional. Acesta face legătura dintre Piața Mică și Piața Huet, iar de-a lungul timpului s-au format legende care explică denumirea aleasă. Una dintre ele spune că fetele tinere jurau că sunt fecioare, iar în noaptea nunții, cele prinse cu minciuna erau aduse pe pod și aruncate peste balustradă.
Muzeul Național Brukenthal poate fi găsit în Palatul Guvernatorului Sibiului - Samuel von Brukenthal, amplasat în Piața Mare din Sibiu. Acesta a fost construit în stil baroc între anii 1778-1787 și a fost lăsat prin testament publicului pentru a se bucura de impresionanta colecție de artă a baronului autodeclarat iluminist al secolului al XVIII-lea. Palatul a devenit muzeu începând cu anul 1817 și reprezintă una dintre puținele clădiri de acest tip din Europa.
Piața Mică din Sibiu se estimează că datează din jurul secolului al XIV-lea pentru că în anul 1370 au fost făcute primele menționări ale acesteia în istorie. Potrivit documentelor de la acea vreme, în Piața Mică putea fi găsite mai multe măcelării, urmând ca aceasta să devină sediul principal al breslei croitorilor. Acesta devine centrul meșteșugăresc, iar în secolul al XV-lea în zonă se mută breasla cizmarilor.
Piața Mare din Sibiu reprezintă piața centrală încă din anul 1366, an în care a fost terminată cea de-a treia centură de fortificație a orașului. În această piață avea loc târguri, adunări cetățenești sau chiar execuții (cea mai cunoscută este execuția lui Johann Sachs von Harteneck din anul 1703). Piața Mare a fost desemnată monument arhitectural de către UNESCO.
Piața Huet, Piața Mică și Piața Mare înconjoară Centrul Istoric Sibiu care apare pentru prima dată menționat în documente în anul 1191. La acea vreme, în zonă locuiau coloniști sași, iar regiunea era împărțită în Orașul de Sus și Orașul de Jos. După invazia tătarilor dintre anii 1241-1242, așezare a fost părăsită, trecând prin pierderi semnificative care au dus la construirea a trei centuri de fortificații finalizate în 1366 când așezarea a fost declarată oraș.
În secolul al XIV-lea a fost construită Strada Nicolae Bălcescu cu scopul de a face legătura dintre Poarta Cisnădiei și Piața Mare din Sibiu. În anul 1836, Poarta Cisnădiei a fost demolată, urmând ca în prezent strada să unească Piața Mare cu Piața Unirii din Sibiu.
Cetatea Medievală reprezintă inima Transilvaniei Germanice și alcătuiește una dintre cele mai mari cetăți medievale din România. În timpul ocupației habsburgice, Sibiul a fost al doilea oraș ca însemnătate după Viena datorită poziționării în proximitatea granițelor cu Imperiul Otoman.
Muzeul de istorie din Sibiu face parte din Casa Altemberger-Pempflinger care este cel mai emblematic ansamblu gotic care adună elemente specifice Renașterii din Transilvania. Muzeul a luat ființă datorită primarului Thomas Altenberger între anii 1470-1491. Acesta avea scopul de a servi drept locuința sa. Astăzi, muzeul găzduiește 10 expoziții care evidențiază evoluția comunității existente în Transilvania.
Piața Aurarilor era locul unde mulți dintre meșteșugarii vechii cetăți își aveau atelierele. Odinioară, traversând acest pasaj dinspre Orașul de Sus spre Orașul de Jos, v-ar fi copleșit mirosul forjelor și zgomotul uneltelor care dădeau formă celor mai râvnite bijuterii ale vremurilor.
Pasajul Scărilor din Sibiu reprezintă o rețea de piatră și cărămidă și face parte din cea de-a treia centură de fortificații a orașului. Pasajul a fost construit în secolul al XIV-lea, însă se speculează că acesta ar exista încă din secolul al XIII-lea însă nu există nicio dovadă care să ateste. Acesta face trecerea dintre Orașul de Jos și Orașul de Sus, iar de-a lungul timpului a fost realizate lucrări de restaurare, cea mai recentă a fost în anul 2006.
Turnul Gros este situat în Sibiu pe strada Cetății și pe bulevardul Coposu. Acesta a fost ridicat în anul 1540 de către judele regal Markus Pempflinger și are o înălțime de 25 de metri. Baza construcției este făcută din piatră, iar zidurile se înalță din cărămidă.
Turnul Dulgherilor este amplasat în zona Orașului de Sus, de-a lungul celei de-a treia fortificații ale orașului Sibiu. Acesta datează din anii 1357-1366, are o înălțime de 20 de metri și este unul dintre cele mai bine conservate turnuri alături de Turnul Archebuzierilor și Turnul Olarilor. Construcția acestuia a fost realizată din cărămidă și piatră, are la bază o formă circulară și se continuă cu una de prismă octogonală, cu un acoperiș ascuțit îmbrăcat în țiglă.
Turnul Olarilor din Sibiu are o înălțime de 20 de metri și reprezintă una dintre cele mai bine păstrate construcții din istorie. Aceasta face parte din cea de-a treia centură de fortificație a orașului medieval și face parte din Lista de Monumente Istorice din Județul Sibiu.
În perioada medievală au fost construite 3 mari centuri de apărare care înconjurau Orașul de Sus. La un anumit interval, pe zid au fost ridicate turnuri de supraveghere și apărare, printre care și Turnul Archebuzierilor și Pânzarilor, turnuri care fac parte din cea de-a treia centură.
Turnul Scărilor poate fi văzut în Piața Huet din Sibiu, de-a lungul primei fortificații a orașului. Turnul Scărilor datează încă de la finalul secolului al XIII-lea și este considerată a fi cea mai veche clădire din Sibiu
Turnul de Poartă este localizat de-a lungul celei de-a treia fortificații a orașului medieval, unde se intersectează strada Odobescu cu Pasajul Scărilor. Turnul s-a conservat în timp datorită renovărilor făcute în anul 1860 și 2006.
Turnul Pielarilor a fost realizat în secolul al XV-lea, între anii 1475-1485. Numele acestuia provine de la breasla pielarilor, o organizație a unor meșteșugari. De-a lungul timpului, turnul a fost aspru încercat, însă s-a conservat până în prezent.
Turnul Pulberăriei face parte din complexul de apărare a Porții Ocnei, construit în anul 1552, cu o înălțime de 14,5 metri. Acesta reprezintă o construcție solidă, cu bază circulară și ziduri groase pentru a rezista atacurilor.
Parcul Sub Arini este localizat în Sibiu, are o suprafață de 30 de hectare și este unul dintre cele mai vechi parcuri din România, fiind realizat în anul 1856 după proiectul inginerului Wolfgang Seifried. Numele parcului a fost dat de primii arbori care au fost plantați acum 150 de ani, printre care se enumeră: arini, pini sau tei.
Parcul Cetății este localizat pe partea sud-estică, de-a lungul zidurilor de apărare, a cetății medievale. De-a lungul timpului, parcul a trecut prin nenumărate renovări realizate astfel încât să fie redată vremea de atunci. Acesta este cunoscut și sub denumirea de “Promenada Invalizilor” deoarece era locul preferat al veteranilor de război răniți pe câmpul de luptă.
Piața Unirii poate fi găsită la intersecția a mai multe bulevarde și străzi cu renume ale orașului Sibiu. Pentru prima dată în istorie a apărut în anul 1845 sub denumirea de Piața Cazărmii. La aproximativ un secol după, în anul 1919, pieței i-a fost schimbat numele în cel actual. În Piața Unirii este amplasat sediul Teatrului Național Radu Stanca, construcție ce datează din 1937.
Palatul Brukenthal din Avrig, județul Sibiu a fost construit la sfârșitul secolului al XVII-lea și a reprezentat reședința de vară a baronului Samuel von Brukenthal. Acesta a fost realizat în stilul barocului și a fost ridicat pe o terasă de 12 metri în cel mai înalt punct al orașului Avrig. Palatul cuprinde o clădire cu trei aripi și două anexe fără etaj, distribuite în formă de U și orientate către parc, după modelul transilvănean.
Muzeul Avrig este un centru etno-cultural care cuprinde, printre alte lucrări, o expoziție dedicată omului de cultură român - Gheorghe Lazăr, fondatorul învățământului în limba națională din Țara Românească. În anul 1818, în București se înființează prima școală cu predare în limba română cunoscută sub denumirea de Școala de la Sfântul Sava.
Inițial creația unui cuplu de antreprenori din București cu afaceri de succes în advertising, Castelul de Lut a devenit una dintre cele mai vizitate atracții turistice de pe Transfăgărășan, el fiind vizitat de mii de turiști în fiecare zi. Este un monument unic în lume și merită să vă abateți 30 minute de la drum pentru a-l vedea.
Cetatea Făgărașului se află la aproximativ 75 de kilometri de Sibiu și are o istorie de peste 700 de ani. Aceasta a fost ridicată cu scop de apărare a oamenilor împotriva atacurilor hoardelor de invadatori. Cetatea a fost realizată din ziduri de piatră și cărămidă dispuse în formă de patrulater cu turnuri de supraveghere în fiecare colț.
Despre Catedrala Mitropolitană Sfânta Treime din Sibiu
Catedrala Mitropolitană Sfânta Treime a fost ctitorită de Ioan Mețianu între anii 1902-1906 și a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Sibiu. Pentru a construi catedrala, mitropolitul românilor ortodocși din Ungaria și Transilvania Ioan Mețianu a strâns donații zeci de ani. După demolarea vechii biserici grecești de pe locul actualei catedrale au fost demarate lucrările la o scară mai mică a proiectului, numindu-se Catedrala Sfintei Sofia din Constantinopol și purta hramul Sfintei Treimi.
Biserica Romano-Catolică sau Biserica Iezuiților din Sibiu datează încă din prima jumătate a secolului al XVIII-lea și este localizată în Piața Mare din centrul istoric al Sibiului. După venirea în oraș a ofițerilor și funcționarilor catolici, s-a impus nevoia unui edificiu religios pentru aceștia. Astfel, după multe amânări s-a reușit în anul 1726 construcția lăcașului de cult care a fost inaugurat în anul 1733 sub hramul Sfintei Treimi.
Biserica Franciscană din Sibiu a fost ctitorită în secolul al XV-lea și este o așezare religioasă romano-catolică realizată în stil gotic. Aceasta poate fi găsită pe strada Șelarilor și făcea parte dintr-o mănăstire a călugărițelor clarise - o ramură feminină a Ordinului Franciscan. În secolul al XVI-lea, mănăstirea a fost desființată, iar biserica a fost folosită pentru depozitarea grânelor. De-a lungul timpului, mănăstirea este restaurată în nenumărate rânduri.
Catedrala Evanghelică din Sibiu reprezintă una una dintre cele mai impresionante construcții din Transilvania datorită elementelor gotice. Aceasta este amplasată în Piața Huet și este evidențiată de turnul cu 7 nivele. Din punct de vedere al dimensiunii, catedrala se află pe locul 3 după Biserica Neagră din Brașov și Catedrala Sfântului Mihail din Alba Iulia.
Biserica Ursulinelor a fost ctitorită în secolul al VX-lea pe fosta stradă a Sării, în prezent strada Gheorghe Magheru din centrul orașului Sibiu. Până în anul 1543, aceasta a făcut parte din mănăstirea călugărilor dominicani până când bisericile catolice au intrat în posesia luteranilor, iar timp de 150 de ani în Sibiu nu au existat biserici catolice. Biserica Ursulinelor a fost construită în anul 1472 în stil gotic, iar restaurările ulterioare au fost realizate în stil baroc.
Biserica dintre Brazi este amplasată în Sibiu și reprezintă cel mai vechi lăcaș de cult al Bisericii Române Unite din zonă. Aceasta a luat ființă în jurul anilor 1700 când credincioșii aliniați Mitropoliei Transilvaniei s-a alipit Bisericii Romei.
Sinagoga Mare din Sibiu reprezintă un lăcaș de cult evreiesc care a fost inclus pe Lista de Monumente Istorice din Sibiu. Construcția acesteia a început în anul 1898 și a fost finalizată un an mai târziu.
Biserica Azilului se află în Sibiu, în proximitatea Turnului Scărilor. Aceasta face parte dintr-un complex format din mai multe clădiri construite între secolele XIII și XIV, printre care și un azil de bătrâni. Biserica Azilului a fost menționată pentru prima dată în anul 1292.
Biserica Sfântul Ioan din Sibiu este un edificiu religios de confesiune evanghelică luterană aflat pe strada Mitropoliei din Sibiu, cunoscută și sub denumirea de Sfântul Johannis. Aceasta a fost ctitorită între anii 1881-1883 și în timp i se adaugă un orfelinat și o școală evanghelică.
Muzeul Bisericii Evanghelice de Confesiune Augustană din România
Despre Muzeul Bisericii Evanghelice de Confesiune Augustană din România
Muzeul Bisericii Evanghelice de Confesiune Augustană este localizat în Sibiu pe strada Mitropoliei. În anul 1881 se începe construcția bisericii, urmând a fi finalizată după 2 ani, alături de un orfelinat și o biserică evanghelică. Muzeul dispune de o colecție bogată în care este prezentată istoria prin care a trecut biserica de-a lungul timpului.
Biserica Sfânta Elisabeta din Sibiu este un așezământ religios romano-catolic situat pe strada Gladiolelor din Sibiu și reprezintă un complex de edificii ctitorite în secolul al XVIII-lea între anii 1767-1771 la ordinul Mariei Tereza a Austriei. Ca un semn de omagiu, în anul 1909, în fața bisericii, a fost amplasat bustul acesteia. Din punct de vedere arhitectural, biserica este realizată într-un mod simplist, fără ornamente sau alte decorațiuni.
Biserica Sfântul Luca din Sibiu a fost ctitorită în anul 1791 și servea drept lăcaș de cult al măierilor. Aceasta a fost ridicată în stilul specific arhitecturii ortodoxe cu elemente greco-catolice din Transilvania în formă de navă. Biserica este formată din pronaos, naos și altar, 3 zone despărțite prin contraforturi circulare. Aceasta este făcută din cărămidă, iar acoperișul făcut din țiglă faianțată.
Muzeul de Istorie Naturală din Sibiu este o extensie a Muzeului Național Brukenthal. Acesta a fost realizat în mijlocul secolului al XIX-lea, mai exact în anul 1849. De-a lungul timpului, muzeul a adunat diferite colecții pentru a fi prezentate publicului.
Muzeul de Etnografie Universală Franz Binder din Sibiu
Despre Muzeul de Etnografie Universală Franz Binder din Sibiu
Muzeul de Etnografie Universală Franz Binder poate fi localizat în municipiul Sibiu. Acesta face parte din Complexul Muzeal ASTRA alături cu alte trei subunități. Acesta cuprinde colecții ce evidențiază cultura popoarelor extraeuropene.
Muzeul Locomotivelor cu Abur cuprinde locomotive construite între anii 1885-1959 în România, Germania, U.R.S.S. și S.U.A. Muzeul reprezintă un punct de atracție pentru pasionați, însă trebuie știut că exponatele par abandonate, neîngrijite și nu au texte descriptive.
Una dintre cele mai vechi farmacii din istoria României a fost amplasată în Muzeul de Istorie a Farmaciei din Sibiu în jurul anului 1600 și se intitula La Ursul Negru. Muzeul a fost înființat în anul 1972 cu scopul de a arăta celor interesați istoria farmaciei din cetatea medievală. Astăzi, muzeul prezintă evoluția tehnicilor farmaceutice, a instrumentelor și a medicamentației.
Bastionul Soldisch a fost construit între anii 1622-1627 și face parte dintre fortificațiile încadrate în centurile de apărare ale vechii cetăți transilvănene și este amplasat în capătul vestic al fortificațiilor, mai exact la intersecția dintre strada Bastionului și șoseaua Alba-Iulia. Acesta reprezintă cel mai recent bastion construit și a reușit să supraviețuiască în urma luptelor antiotomane din secolul al XVII-lea.
Zidul de pe Strada Cetății a fost construit între anii 1357-1366 și se află la intersecția străzii Gheorghe Lazăr cu Turnul Dulgherilor. Astăzi, poate fi văzută varianta realizată în a doua jumătate a secolului al XV-lea. La acea vreme, zidul a fost refăcut din cărămidă, iar partea din interior a fost prevăzută cu arcade mari, cu scopul susținerii drumului de strajă.
Bastionul Haller este una dintre construcțiile destinate apărării cetății medievale, care în prezent s-a conservat exemplar. Acesta poate fi găsit la capătul din partea de sud-est a fortificațiilor, pe bulevardul Spitalelor și strada Pompei Onofreiu, nr. 8. Bastionul a fost ridicat în a doua jumătate a secolului al XVI-lea în vechea cetate a Sibiului.
Zidurile Cetății Sibiului de pe Bulevardul Coposu din Sibiu
Despre Zidurile Cetății Sibiului de pe Bulevardul Coposu din Sibiu
Zidurile Cetății Sibiului de pe Bulevardul Coposu sunt componente ale celei de-a treia fortificații a Cetății Sibiului și au fost construite în secolul al XVI-lea și consolidate în secolul al XVII-lea. În anul 1791 a fost realizată o zonă de promenadă între Bastionul Haller și Turnul Gros, prelungită ulterior înspre Bastionul Cisnădie.
La doar 27 de kilometri de Curtea de Argeș poate fi găsită Cetatea Poenari, o fortăreață medievală ce datează din secolul al XVI-lea. Aceasta constituie o atracție turistică ce strânge an de an tot mai mulți turiști dornici să afle povestea din spatele zidurilor.
Barajul Vidraru este locul în care se întâlnesc râurile Capra și Buda, cât și câțiva afluenți precum Cernatul sau Topograful. Dacă ajungeți pe Transfăgărășan, opriți-vă câteva minute la baraj pentru a vedea priveliștea încântătoare!
Atestată la începutul secolului 13, aceasta cea mai veche urmă a ordinului cistercian în România și cea mai estică prezență a ordinului călugăresc originar din Franța. În ziua de astăzi, se pot vizita ruinele mănăstirii, aceasta fiind distrusă de otomani și reconstruită parțial în Evul Mediu.
Chilia Părintelui Arsenie Boca se află în partea de sud a versantului sudic al Văii Sâmbăta la o altitudine de 1600 de metri în proximitatea cabanei Valea Sâmbăta. Accesul se face de la Mănăstirea Brâncoveanu, pe un drum de pietre accesibil pentru autovehicule.
În comuna Cârțișoara poate fi găsit Muzeul Etnologic “Badea Cârțan”, casa țăranului român care a făcut istorie. Muzeul este deschis publicului, iar vizitatorii pot vedea obiecte care i-au aparținut ciobanului.
Poarta Geniștilor se înalță la cota 1200 și reprezintă un colț de stâncă străpuns de drum care ne amintește de eforturile prin care au trecut trupele de geniu ale Armatei Române.
Mănăstirea Brâncoveanu din comuna Sâmbăta de Sus este un așezământ monahal de călugări amplasat la poalele Munților Făgăraș. Datorită poziționării la o altitudine de 600 de metri, mănăstirea reprezintă un loc propice pentru rugăciune. În anul 2005, lăcașul de cult a fost restaurat la îndrumarea Înaltpreasfinţitului Mitropolit, Dr. Laurenţiu Streza.
Izvorul Părintelui Arsenie Boca este amplasat în proximitatea Mănăstirii Brâncoveanu din comuna Sâmbăta de Sus din județul Brașov la poalele Munților Făgăraș. Acest loc este cunoscut sub denumirea “La izvor”, iar în acest loc se strângeau credincioșii pentru a fi spovediți și sfătuiți de Sfântul Ardealului.
Monumentul Constructorilor a fost ridicat în cinstea celor care au lucrat la construirea Transfăgărășanului. Monumentul a fost realizat din marmură și are o înălțime de 4,5 metri și o lățime de 2 metri.
Tunelul Capra-Bâlea sau Pasul Bâlea este un tunel motan amplasat pe Transfăgărășan la cota maximă de înălțime - puțin peste 2000 de metri. Acesta unește văile glaciare Bâlea și Capra.
Mânăstirea “Sfinții Apostoli Petru și Pavel” din comuna Cârțișoara reprezintă munca, piatră cu piatră a măicuțelor. În lăcașul de cult s-au conservat vechile obiceiuri precum pictura pe lemn, iar în cadrul mânăstirii se găsește un atelier de creație.
Muzeul Corbeni este compus din două încăperi pline de obiecte tradiționale românești precum războaie de țesut, porturi românești de peste 100 de ani sau fusuri de tors lâna. În cadrul muzeul se strâng copiii din sat pentru a învăța să coasă sau să țeasă cu ajutorul unei doamne în vârstă care a adunat fiecare obiect din muzeu în decursul anilor și vrea să ducă mai departe tradițiile românești pentru a nu se uita.
Cel mai popular traseu din Făgăraș explorează un canion cunoscut ca Valea lui Stan, pornind de
la Transfăgărășan puțin mai sus de cetatea Poenari și ieșind în zona lacului Vidraru, lângă una
dintre fostele cabane de vânătoare ale lui Nicolae Ceaușescu.
În inima munților Făgăgaș poate fi găsit Lacul Bâlea, un lac glaciar care se întinde pe o suprafață de peste 45.000 de metri pătrați. Acesta a fost declarat monument al naturii datorită faptului că este unul dintre cele mai mari lacuri de la noi din țară.
Cel mai înalt vârf din România este și unul dintre cele mai ușor de atins. Fie că veți urca pe Stâna lui Burnei sau pe la Valea Sâmbetei, drumul până la vârf este unul ușor și foarte bogat în priveliști uimitoare.
Acest uriaș este unul dintre cele mai tehnice vârfuri din România, el fiind destul de greu de
atins. Traseele care îl abordează sunt lungi și necesită o condiție fizică peste medie.
După un urcuș susținut ce durează câteva ore bune veți atinge vârful Lespezi și vă veți minuna
de priveliștea pe care o oferă acesta asupra lacului Călțun, vârfului Negoiu, întregii creste a
Făgărașilor și chiar a lacului Vidraru.
Deși este poreclit deseori ”Vânătoarea lui Buteanu”, acest vârf a fost denumit de ciobani
vănătare datorită culorii pe care o adoptă la anumite ore ale zilei. Este poate cel mai popular
vârf din Făgăraș, fiind călcat de mii de turiști anual.
Situat la poalele vârfului Negoiu și umbrit de vârful Lespezi, lacul glaciar Călțun este un
punct de popas folosit de multe persoane care sunt în drum spre Negoiu, mai ales că, la câteva
minute de lac, se află și refugiul Călțun.
Aflat la o altitudine impresionantă și la răscruce de trasee, Lacul Capra a prins rapid
popularitate printre cei care fac drumeții în munții Făgăraș. Acest lac este ușor accesibil și
cei care ajung aici au loc de campat și o priveliște incredibilă.
Aceasta este poate cea mai faimoasă cascadă din țară datorită înălțimii ei (peste 60m) și
poziției favorabile - chiar sub linia de telecabină ce urcă la Bâlea. Prin ea se revarsă apa
izvorâtă în căldarea care găzduiește lacul glaciar Bâlea.
Dacă sunteți pe Transfăgărășan și vreți să faceți o pauză să te recreezi puțin, alege să vizitezi Cascada Capra! Peisajul descris de pădurile dimprejur alături de albastrul apei și al cerului te va încărca cu energie pentru a-ți continua excursia.
Această cascadă este mai puțin cunoscută decât suratele ei din Făgărași deoarece este și mai
greu accesibilă - ea se află în inima pădurii, pe drumul dintre Porumbacu și vârful Negoiu.
Nu există un consens asupra numelui ”oficial” al acestei cascade. Ea se poate observa la stâna
lui Burnei, înainte de a urca spre vârful Moldoveanu pe Valea Rea - de aici și numele acesta, pe
lângă ”cascada zbuciumată” sau ”pișătoarea lui Buteanu”.
Recent modernizat, situat la câteva minute de lacul glaciar omonim, acest refugiu este poate cel
mai des folosit popas din munții Făgăraș datorită poziției lui foarte bune pe creasta dintre
Piscul Negru, Bâlea Lac și Vârful Negoiu.
Un refugiu mic și nu foarte popular, Viștea oferă adăpost celor care abordează creasta
principală a munților Făgăraș și caută să petreacă noaptea în zona vârfului Moldoveanu.
Ceea ce pare inițial o fortificație datorită zidurilor groase din piatră, devine rapid un cămin
călduros pentru cei care îi calcă pragul. Loc de povești, odhină și mâncare de munte, această
cabană este un popas recomandat oricui vizitează creasta Făgărașilor.
Poate cea mai confortabilă cabană din România, Negoiu este popasul cel mai des ales de către cei
care abordează vârful omonim dinspre nord. Aceasta este mai mult o pensiune datorită dotărilor
moderne de care se bucură.
Despre Traseu Piscul Negru - Stâna Paltinu (o oră)
Dacă vă cazați în zona Piscul Negru și căutați un traseu ușor dar bogat în peisaje și care să vă
apropie de natură, vă recomandăm să urcați până la stâna Paltinu, aflată la mai puțin de o oră,
mers lejer, de zona turistică Piscul Negru.
Despre Traseu Lacul Bâlea - Iezerul Caprei (2 ore)
Dacă sunteți în tranzit pe la Bâlea Lac și căutați locul ideal de poze, vă recomandăm să vă
dedicați aproximativ 5 ore pentru a parcurge drumul până la Iezerul Caprei și înapoi. De acolo
se poate vedea nu numai o bună parte din Transfăgărășan dar și aproape toată Transilvania.
Despre Traseu Vârful Moldoveanu prin Valea Rea (4 ore)
Vreți să cuceriți pe cel mai mare dintre Uriași? Vârful Moldoveanu poate fi atins pe un traseu
de o zi la începutul căruia ajungeți cu orice mașină. De unde veți lăsa mașina, până la vârf și
retur veți face cel mult 10 ore la un pas lejer.
Pentru montaniarzii experimentați recomandăm acest traseu care urcă de la Piscul Negru, pe lângă
pârâul Căprioara până acolo unde acesta naște din cele două izvoare ale sale - Călțun și Paltinu
iar apoi spre Bâlea Lac.
Situat chiar lângă cabana omonimă, lacul Podragu este un loc prielnic pentru drumeți dar și
pentru pescari, fiind unul dintre puținele lacuri glaciare în care se poate prinde păstrăv
proaspăt și curat.
Celor care doresc să trăiască dificultățile cu care s-au confruntat constructorii
Tranfăgărășanului le recomandăm acest traseu care străbate căldarea de sub lacul Bâlea, urcând
pe lângă cascadă, pe o potecă de-a lungul unuia dintre versanți.
La fel ca și traseul precendent, acesta este recomandat celor care vor să descopere duritatea
condițiilor cu care s-au confruntat cei care au construit drumul. Acest traseu practic taie
perpendicular drumul, urcând de la cabana Capra până la lacul glaciar omonim.
Un traseu mediu, recomandat celor cu experiență în drumeții montane și care vor să își extindă
limitele tehnice. Poteca pornește de la Piscul Negru și se bifurcă puțin mai sus de stâna
Paltinu, urcând prin stânga spre Călțun.
Despre Traseu Piscul Negru - Vârful Lespezi (5 ore)
Pentru cei care caută să își provoace și extindă limitele fizice, recomandăm acest traseu care
implică o urcare susținută de aproximativ 4 ore. Aceasta începe de la stâna Lespezi și se
termină în vârful omonim. Timpul în care se parcurge urcarea respectivă este un etalon printre
montaniarzii cu experiență.
Traseu Vârful Negoiu prin Porumbacu de Sus (2 zile)
Despre Traseu Vârful Negoiu prin Porumbacu de Sus (2 zile)
Acest traseu poate fi teoretic parcurs într-o singură zi, în aproximativ 2 zile însă numai de
persoane cu o foarte bună condiție fizică și cu experiență în hiking. Altfel, pe la jumătatea
traseului, veți găsi Cabana Negoiu la care puteți petrece o noapte.
Traseu Vârful Moldoveanu de la Sâmbăta de Sus (2 zile)
Despre Traseu Vârful Moldoveanu de la Sâmbăta de Sus (2 zile)
Cei care vor să urce pe cel mai înalt vârf din țară dinspre nord, recomandăm ruta pe la cabana
Sâmbăta. Deși este posibil să fie parcurs într-o singură zi lumină, este de preferat să faceți
acest traseu în două zile, petrecând o noapte la cabană.
Despre Traseul de Creastă al Munților Făgăraș (10 zile)
Cei 100 de kilometri ai traseului de creastă sunt testul suprem al montaniarzilor. Acest traseu
se parcurge în aproape două săptămâni iar cei care chiar rezistă până la capăt își vor întinde
la maxim limitele fizice și, mai ales, pe cele psihice. Este un test de rezistență și
perseverență.
pentru a vedea categoriile de obiective 
